City Info Geographics Rom

Date geografice

a) RELIEFUL

Judetul Braila, fiind situat in cimpie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.

Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat continental si a reliefului alcatuit din cimpuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.

Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Cimpia Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita.

Dunarea are o mare importanta economica, atit din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cit si a sistemelor de irigatii.

Riul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent riul Buzau, care uda teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri.

Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului Braila, riul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.

In judetul Braila se intilnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).

O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Ciineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).

Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).

Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura.in judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, insuratei, Ulmu, Brotacelul.

De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.

b) CLIMA

Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vest si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei.

Situat in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 grade celsius fata de restul cimpiei.

Temperatura medie anuala este de 10,5 grade celsius, maxima absoluta inregistrata in anul 1951, ajungind la 44,5 grade celsius, minima absoluta scazind pina la - 30 GR C (anul 1942).

Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%.

Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.

Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.

c) RESURSE NATURALE

Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase cuprinse in zonele Ianca, Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu.

Depunerile loesscide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.

Solurile de cernozion reprezinta 75% din suprafata judetului Braila.

In zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic, s-au format zone depresionare cu inmlastiniri, care prin lucrari de desecari au fost redate treptat circuitului agricol pentru amenajari de pasuni naturale. S-au indiguit incintele Calmatui - Gropeni, Braila - Dunare - Siret, Maxineni, Insula Mare a Brailei, a caror suprafata este de peste 119.000 hectare. Numai Insula Mare a Brailei detine 60.160 hectare, teren scos din inundatiile periodice provocate de Dunare.

In suprafata totala a judetului Braila, terenurile agricole detin peste 84%.

Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de cimpie (95% culturi si suprafete restrinse de pajisti).

Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.

Padurile ocupa o suprafata de 22.600 hectare, majoritatea paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica a Brailei, peste 5460 hectare, se intind paduri de salcii si plopi. in luncile riurilor interioare, pe circa 1500 hectare, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcimi, stejari si diverse alte specii.

Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura, ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica intilnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii.

Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare cit si prin pasari migratoare.

In rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, giste, stirci, pescarusi, nagiti, becatine, sitari, lisite, lebede.

Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul) precum si prin pesti migratori ce se reproduc in Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).

In prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina in Cimpia Baraganului, sunt mult modificate. in aceste conditii s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul riului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate.

In acelasi scop, Insula Mica a Brailei a fost declarata rezervatie naturala.

Aici, si in jurul lacului Blasova, se vor mai intilni o serie de pasari care in trecut faceau parte din ornitofauna Baltii Brailei, in prezent ocrotite, cum sunt: egreta mica alba, lopatarul, stircul rosu, stircul cenusiu.

in partea de nord-est a Baltii Brailei, se afla "Popina Blasova", inalta de 45 m, constituita din formatiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe aceasta stinca, declarata monument al naturii, se intilnesc flori asemanatoare celor din muntii Macin (clopotei, coada soricelului cu flori galbene si altele).

De asemenea, padurea Viisoara va fi ocrotita, in special pentru stejarul brumariu.